Formular pagina de contact
0 of 350 max characters
Prețuim feedback-ul tău! Te rugăm să ne spui despre orice îți place, nu îți place sau crezi că ar trebui să fie diferit.
Consimțământ GDPR
Formular programări
0 of 350 max characters
*Automat: Specializarea va fi aleasă automat in funcție de locația de unde a fost deschis formularul.
Consimțământ GDPR

DESCOPERĂ

Rediu

Poziționare

Comuna se află în partea central-estică a Județului Iași, imediat la nord de Municipiul Iași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282, care o leagă spre sud de Iași și spre nord-vest de Movileni, Gropnița, Șipote și mai departe în Județul Botoșani de Răuseni, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești (unde se intersectează cu DN29D), Dângeni, Hănești, Vlăsinești, Săveni (unde se intersectează cu DN29), Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut (unde se termină în DN24C). La Horlești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248B, care duce spre est la Popricani (unde se termină în DN24) și spre sud la Lețcani (unde se termină în DN28).

Istoric

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Tăutești, făcea parte din plasa Copou a Județului Iași și era formată din satele Tăutești, Zahorna, Horlești, Rediu lui Tătar, Tătărușu și Lețcani, având în total 1100 de locuitori. Existau în comună două mori, două școli și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei și trecerea satelor ei la comuna Copou. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată sub numele de Rediu-Tătar în cadrul orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, ea a devenit comună suburbană a Municipiului Iași, luând denumirea actuală de Rediu, la fel ca și satul ei de reședință. Tot atunci, satul Tătăruși și-a schimbat numele în Breazu, comuna a primit și satul Valea Lupului, iar câteva sate existente anterior au fost desființate: Zahorna (inclus în Horlești), Beldiman (inclus în Valea Lupului) și Capu Rediului (inclus în Rediu). În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct Județului Iași. În 2004, satul Valea Lupului s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar comuna Rediu a căpătat componența actuală.

Populație totală

9196 +
conform INSSE la 1 ianuarie 2024 după domiciliu

Distribuție gen

M: 4688
F: 9196
conform INSSE la 1 ianuarie 2024 după domiciliu

Poziționare

6 km
Aprox. 6 km nord-vest de Municipiul Iași

An aderare ZMI

9196
conform HCL nr.31/23.04.2004

Informații

Primăria Comunei Rediu

Primar REDIU Ioan-Cristinel CONDREA

Primar — Primăria Comunei Rediu

Contact

Telefon: 0232.253.849 / 0232.254.040

Fax: 0232.211.200

Email: registratura@primariarediu.ro

Web: www.primariarediu.ro

Consiliu local

Partidul Național Liberal (PNL): 4
Partidul Social Democrat (PSD): 4
Uniunea Salvați România (USR): 3
Partidul Forța Dreptei (FD): 2
Partidul Umanist Social Liberal (PUSL): 1
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 1

Structură administrativă

Breazu
Horlești
Rediu
Tăutești
Breazu
Horlești
Rediu
Tăutești

Oportunități investiții

no-data

Obiective turistice

Lacul Rediu

▣ Rediu

▣ Lac / agrement

Lacul Rediu este un lac de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei, pe teritoriul satului Rediu din apropierea Municipiului Iași. Are o suprafață de 14.6 hectare și este construit pe râul Rediu, în apropiere de vărsarea acestuia în râul Bahlui

Situl arheologic de pe dealul Breazu

▣ Breazu

▣ Sit arheologic

Sit arheologic așezarea din eneoliticul final (cultura Horodiștea) din dealul Breazu din zona satului Breazu

Situl arheologic de la „Bădărău”

▣ Rediu

▣ Sit arheologic

Situl arheologic de la „Bădărău” (așezări din perioada Halstatt și din secolul al IV-lea e.n., precum și vatra medievală a satului Munteni)

Situl arheologic de la „Valea Mută”

▣ Rediu

▣ Sit arheologic

Situl arheologic de la „Valea Mută” unde se află alte vestigii ale vetrei medievale a satului Munteni, precum și așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt și secolele al III-lea–al IV-lea e.n. (perioada daco-romană)

Pădurea Breazu Numele de Rediu ”pădure tânără”

▣ Breazu

▣ Obiectiv natural

Pădurea Breazu Numele de Rediu ”pădure tânără”, desemna în trecut un loc împădurit, un cier, în imediata apropiere a Iașului, unde erau ținuți bidiviii domniei, robii tătari fiind recunoscuți pentru priceperea și pasiunea lor în creșterea și îngrijirea cailor. În pădurile de foioase care acoperă dealurile din comună se întâlnesc diferite specii de arbori precum stejarul, gorunul, carpenul, paltinul, arțarul, frasinul, teiul, ulmul, salcâmul, cireșul sălbatec și alte specii, dar şi arbuști: alunul, cornul, sângerul, păducelul, mărul pădureț, porumbarul, măceșul, socul

Evenimente

Galerie foto