Dobrovăț

Mănăstirea Dobrovăț ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XVI-lea–al XX-lea, ansamblu alcătuit din biserica „Pogorârea Sfântului Duh” (1503–1504), biserica-paraclis „Sfântul Gheorghe” (1743), turnul-clopotniță (1743) și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea)

Biserica de lemn din Dobrovăț cu hramul Sfântul Pantelimon a fost construită în anul 1789 (după alte surse la 1797) de către călugărul Pahomie. Chenarul ușii de intrare și pridvorul bisericii sunt bogat decorate. Se spune că această biserică a fost făcută de sătenii din Dobrovăț care doreau să asculte slujbele religioase în limba română, deoarece Mănăstirea Dobrovăț (ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare în satul Dobrovăț-Ruși din apropiere) fusese închinată de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) către Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, iar călugării țineau slujbele în limba greacă

Pădurea Pietrosu este o arie protejată de interes științific național, rezervație naturală tip forestieră. Ea se află la 25 km sud de Municipiul Iași, pe drumul spre Mănăstirea Dobrovăț, și se întinde pe o suprafață de 83,00 hectare. Rezervația se află în administrarea Ocolului Silvic Dobrovăț și se ocrotește șleaul de deal cu fag, carpen și tei argintiu cu vârsta cuprinsă între 100-150 ani

Situri arheologice În Comuna Dobrovăț se află trei situri arheologice: fortificația medievală timpurie „Palanca”, aflată la 3 km nord-vest de sat, situl de la „Cetățuie” (marginea de sud-vest a satului), cuprinzând trei așezări din perioada Latène (secolele al IV-lea–al III-lea, al III-lea–I î.e.n. și respectiv I î.e.n.–I e.n.) și situl de la „Tarlaua Velnița” (la 3 km sud de sat, pe dreapta drumului spre Codăești), sit ce conține urmele unei așezări daco-romane din secolul al IV-lea e.n. și ale unei așezări medievale din secolele al XVI-lea–al XVII-lea